Felicitari


Mesaje



Ofelicitare.ro pe Facebook

Ofelicitare.ro pe Twitter

Daca vrei sa primesti ultimele felicitari

  Print
1 Mai sau Armindeni

Ziua muncii - 1 Mai

Tinuta anual ca sarbatoare oficiala in prima zi de luni din septembrie, Ziua Muncii semnifica pentru multi din SUA sfarsitul verii. Prima Zi a Muncii, insa, a fost tinuta intr-o marti in 1882.

In "goana dupa fericire" prin ore mai putine si salarii mai mari, tipografii au fost primii care au facut greva, in New York in 1794; tamplarii au inceput grevele in 1796; dulgherii in Philadelphia in 1797; pantofarii in 1799. la inceputul secolului XIX, actiunile sindicatelor pentru imbunatatirea conditiilor de munca prin negocieri sau greve au devenit mai frecvente. Pana in anii 1820, diferite sindicate ce s-au implicat in efortul de reducere a zilei de munca de la 12 la 10 ore au inceput sa arate interes pentru o federatie a oamenilor muncii. Uniunea Nationala a Mestesugarilor a fost formata in 1834 insa dizolvata in 1837. In 1866, cateva asociatii de sindicate s-au adunat in Baltimore pentru a forma uniunea Nartionala a Muncii care insa a durat doar 7 ani.

Prima miscare cu succes de unire a muncitorilor a avut loc la Pittsburgh in 15 Noiembrie 1881. Delegati ai dulgherilor, fabricantilor de tigari, zugravilor, navigatorilor si otelarilor au creat Federatia Organizatiilor Mestesugaresti si a Sindicatelor de Munca. Primul Presedinte a fost Samuel Gompers de 31 de ani din Sindicatul Fabricantilor de Tigari, cu Peter McGuire asistent. In 1882 Federatia s-a extins cu "toate organizatiile de munca ale femeilor reprezentate pe picior de egalitate" si a cerut o sarbatorire a eforturilor muncitorilor. Prima Zi A Muncii a fost tinuta Marti 5 Septembrie 1882 in New York, conform planurilor Sindicatului Central al Clasei Muncitoare.

In l884 prima Luni din septembrie a fost aleasa ca sarbatoare de catre sindicat. Ideea s-a raspandit odata cu cresterea organizatiilor de munca, si in l885 Ziua Muncii a fost sarbatorita in multe centre industriale din toata tara. Unele consemnari arata ca McGuire a sugerat pentru prima data o zi nationala a muncii, in timp ce altii cred ca Matthew Maguire, un mecanic, a fondat sarbatoarea.

Pe 8 decembrie 1886, federatia s-a intalnit cu alte sindicate in Columbus, Ohio pentru a crea Federatia Americana a Muncii, cu Gompers ca Presedinte si McGuire ca Secretar General.

In 1894, Sindicatul American al cailor Ferate a intrat in greva in Pullman, un oras al fabricii din Illinois ce a fost creat si controlat de compania care producea vagoane de cale ferata. Sindicate din toata industria au intrat in greva din solidaritate. Demonstratiile si violentele au izbugnit, oprind calatoriile cu trenul si serviciile postale. Presedintele Grover Cleveland a condamnat greva ca fiind o crima federala si a trimis trupe pentru a o inabusi. Decizia unei curti federale largite a fortat sfarsitul grevei, ilustrand faptul ca deciziile au devenisera o arma de prima mana impotriva actiunilor sindicatelor. Episodul Pullman a lasat un gust amar intregii natiuni. Presedintele Cleveland a optat pentru repararea ofensei, si pe 28 iunie 1894, Congresul a adoptat un act confirmand prima Luni din septembrie a fiecarui an ca sarbatoare legala in Districtul Columbia si teritorii.

Astazi, Ziua Muncii in SUA nu este vazuta in mod special ca o zi a organizatiilor politice. Este mai mult asimilata gratarelor, autostrazilor congestionate si ca ultimul lung weekend al verii.


Trimite felicitari de 1 Mai!



Sarbatoarea de Armindeni - 1 Mai

Traditii populare romanesti

La 1 Mai romanii sarbatoresc "Armindenul", simbol al vegetatiei care proteja recoltele si animalele. In traditia populara, acestei zile i se mai spune si "ziua pelinului" sau "ziua betivilor" si semnifica inceputul verii. Armindenul se serbeaza pentru rodul pamantului, ca sa nu bata grindina, impotriva daunatorilor, pentru sanatatea vitelor, vinul bun, oamenii sanatosi, prin petreceri la iarba verde, unde se mananca miel si cas si se bea vin rosu cu pelin.


Dimineata oamenii se spala cu roua (de sanatate). Traditia spune ca acum se pun ramuri verzi la porti, pentru noroc si belsug; la casele cu fete se pun puieti de mesteceni in fata portii. Armindenul simbolizeaza vechiul zeu al vegetatiei care proteja recoltele si animalele. Cu o zi inainte, se aduce din padure o ramura verde sau un pom curatat, iar de 1 Mai se pune in fata casei, unde se lasa pana la seceris, cand se pune in focul cu care se coace painea din graul cel nou. In aceasta dimineata se impodobesc cu ramuri verzi stalpii portilor si caselor, dar si intrarile in adaposturile vitelor, pentru ca oameni si animale, deopotriva, sa fie protejati de fortele distrugatoare ale spiritelor malefice.


Se spune ca in ajunul acestei zile, pentru ca viforul si grindina sa nu se abata asupra satului, femeile nu lucreaza nici in casa, nici pe camp. In satele din Banat, Armindenul se pune la casele oamenilor harnici si ale fetelor de maritat. Creanga verde o aseaza feciorii noaptea, fara sa fie vazuti. Cei la casa carora s-a pus Arminden trebuie sa ii caute pe feciorii care l-au pus si sa le dea de baut.



Obiceiul aminteste de prigonirea lui Iisus



Rolul Armindenului este apotropaic (superstitia apararii impotriva duhurilor rele), dar ne aminteste si de prigonirea lui Iisus, crezandu-se ca, atunci cand Irod omora copiii, a pus cate o ramura verde la poarta de unde ar fi inceput macelul in ziua urmatoare. Insa, a doua zi, au aparut ramuri verzi la toate casele, iar Irod n-a mai stiut unde sa-l caute pe Iisus. Pentru ca in aceasta zi se sarbatoreste si "ziua boilor", acestia nu se folosesc la muncile campului, nerespectarea acestei reguli atragand dupa sine moartea animalelor sau imbolnavirea oamenilor. "In ziua de Arminden se organizeaza petreceri (cu lautari) la padure, se frige miel, se bea pelin sau vin rosu, pentru schimbarea sangelui si apararea de boli. La intoarcerea in sat, barbatii isi pun liliac sau flori de pelin la palarii".

 

Trimite felicitarea Armindeni!

Inapoi

legs