La 50 de zile dupa Pasti se sarbatoreste minunea Pogorarii Duhului Sfant peste Apostolii Domnului, carora le-a dat putere divina, spre convertirea tuturor oamenilor. Sarbatoarea populara care se celebreaza in aceeasi zi cu Cincizecimea este dedicata indeosebi spiritelor mortilor, dar este si prilej al unor traditii ce se pierd in negura timpurilor.

Aceasta minunata intamplare este relatata de Noul Testament astfel: “Si cand a sosit ziua Cincizecimii, erau toti impreuna in acelasi loc. Si din cer, fara de veste, s-a facut un vuiet, ca de suflare de vant ce vine repede, si a umplut toata casa unde sedeau ei. Si s-au umplut toti de Duhul Sfant si au inceput sa vorbeasca in alte limbi, precum le dadea lor Duhul a grai. Si erau in Ierusalim locuitori iudei, barbati cucernici, din toate neamurile care sunt sub cer. Si iscandu-se vuietul acela, s-a adunat multimea si s-a tulburat, caci fiecare ii auzea pe ei vorbind in limba sa“ (Fapte 2, 1-6).

Nimfele aerului

Sfintii Parinti spun ca Duhul este Vistierul bunatatilor si Mangaietorul tuturor inimilor. Toate bisericile sunt casele Duhului Sfant, toate slujbele bisericesti sunt lucrarile Duhului Sfant, de aceea fara Duhul Sfant nu sunt nici Biserica, nici preotii, nici predica, nici slujba, nici tainele.

Rusaliile reprezinta sarbatoarea populara care se celebreaza in aceeasi zi cu Cincizecimea, fiind dedicata indeosebi spiritelor mortilor. Crestinii praznuiesc Rusaliile timp de trei zile (in Moldova sau Transilvania), sapte zile (Muntenia si Oltenia) sau opt zile (in Banat). In mitologia romaneasca, Rusaliile – cuvant provenit din latinescul “rosalia“ (sarbatoarea trandafirilor) – sunt considerate femei fabuloase din categoria Ielelor, fiicele lui Rusalim Imparat. In “Description Moldaviae“, Dimitrie Cantemir numea Ielele “nimfe ale aerului, indragostite cel mai des de tinerii mai frumosi“. Nu se cunoaste originea acestui mit, “iele“ nefiind un nume, ci pronumele personal feminin “ele“, rostit popular. Acest mit a fost suprapus ulterior peste sarbatoarea crestina postpascala a Cincizecimii si devenita Duminica Rusaliilor.

Aviz pacatosilor

Traditia spune ca cei care pacatuiesc si nu respecta zilele de Rusalii sunt pedepsiti de iele, care le iau mintile sau ii pocesc, leacul pentru bolile lasate de Rusalii fiind pelinul uscat pus sub perna. Nu este indicat sa dormi in noaptea de Rusalii afara, sa mergi la fantana sau la raspantii. In aceasta zi se duc la biserica crengi de tei si frunze de nuc. Dupa ce sunt sfintite, acestea se pun la stresinile caselor sau la icoane. Se spune ca frunzele si florile de tei sfintite in ziua de Rusalii vindeca surzenia.

Un obicei unic in tara aduna, de Rusalii, in localitatea clujeana Batin, sute de turisti. Numele obiceiului este “impanatul boului“ si consta intr-o procesiune care se desfasoara pe ulitele satului, personajul principal fiind un bou impodobit cu ghirlande de flori. In fata parohiei, preotul satului il sfinteste, apoi da de baut participantilor. Boul este, la un moment dat, eliberat si, conform traditiei, o fecioara “il stapaneste“, apoi face de trei ori cu el ocolul unei mese, in incurajarile asistentei. Potrivit datinii, fata se va marita intr-un an.

Satenii de pe Valea Gurghiului (judetul Mures) sarbatoresc in fiecare an, dupa Rusalii, obiceiul numit “udatul nevestelor“. Conform traditiei, numai femeile care vor fi udate vor fi mai sanatoase si mai frumoase.

Mosii de Vara - cand se crede ca sufletele mortilor se intorc suparate in tarana

Inainte de Duminica Rusaliilor sunt Mosii de vara, sarbatoare populara cu data mobila, dedicata pomenirii mortilor. La Mosii de vara se crede ca sufletele mortilor, dupa ce au parasit mormintele in joia din Saptamana Patimilor si se plimba nestingherite printre cei vii, se intorc suparate la locasurile lor subpamantene. Pentru a fi imbunate li se dau de pomana vase de lut (cumparate de la Targurile Mosilor), pline cu primele cirese – sau alte fructe, dupa posibilitati, apa, vin, lapte, mancare gatita, paine, flori, alaturi de o cana cu vin si lumanari aprinse. Aceste pomeni, facute dupa un anumit ritual, se numesc Mosi.

In unele zone ale Moldovei, impartirea vaselor se continua in prima si a doua zi de Rusalii. Sambata, in toate locasurile de cult se oficiaza slujbe de pomenire a mortilor. Local, exista obiceiul ca, daca intr-o familie au decedat mai multe persoane fara a fi spovedite sau impartasite, sa se dea de pomana si iconite, tamaie, carti de rugaciuni si altele.

Comoara darurilor bune

Dupa pogorarea Sa asupra Apostolilor, Sfantul Duh a ramas pentru totdeauna prezent, viu si activ in Biserica crestina. Duhul este comoara darurilor celor bune pe care credinciosii le primesc de la Dumnezeu: viata, sanatatea, puterea de munca, sfintenia si virtutea. In fiecare an, cei adunati in biserici de Rusalii asteapta toate acestea. Duhul ne invata adevarul si ne calauzeste pasii si vointa spre tot ceea ce este bun si placut lui Dumnezeu. Biserica spune ca toti crestinii primesc darul Sfantului Duh indata dupa botez. Astfel, devin purtatori de Duh, iar lor trupul lor devine – cum spunea Sfantul Pavel – “templul Sfantului Duh“ (I Cor. 6, 19).

Nasterea Bisericii crestine

Praznicul Rusaliilor este de o covarsitoare insemnatate, deoarece in ziua Pogorarii Sfantului Duh, Petru – cel mai in varsta dintre Apostoli – a tinut o inflacarata cuvantare, in urma careia s-au convertit la credinta crestina 3.000 de suflete ce au alcatuit prima Biserica crestina la Ierusalim, numita si Maica tuturor Bisericilor. De aceea, Duminica Rusaliilor este socotita ziua nasterii Bisericii crestine.